Legislația maghiară care impune comercianților să ofere spre vânzare anumite produse agricole la un preț fix și în cantități predeterminate este contrară legislației UE, arată o decizie publicată de Curtea Europeană de Justiție.
Fostul ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu a câștigat un post de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, potrivit informațiilor G4Media. Informația a fost confirmată de AUrescu printr-o postare pe X. Postul a fost câștigat în urma unui vot la ONU și a fost securizat prin lobby-ul făcut de diplomația română.
Pentru prima dată, Italia acționează un alt stat membru al UE în fața Curții Europene de Justiție, anunță Europa Today. Și o face împotriva unui guvern care, cel puțin pe hârtie, ar trebui să fie unul „prieten”, Austria. Motivul este pasul Brenner, frontiera care, sfidând principiul liberei circulații a persoanelor și a bunurilor, consacrat în tratatele UE, a devenit de ani de zile un coșmar pentru transportatorii italieni.
Un proces judecat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe tema dispozitivelor de manipulare a emisiilor ale automobilelor s-a încheiat cu o decizie istorică pentru Mercedes-Benz și pentru orice alt constructor de automobile, care va trebui să plătească despăgubiri celor care au cumpărat vehicule echipate cu astfel de dispozitive, în cazul în care aceste sunt dovedite că sunt ilegale.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a afirmat că procesul pe care l-a deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după ce România nu a fost primită în Spațiul Schengen, nu blochează negocierile țării noastre cu Austria, menționând că dacă în următorii doi ani în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne nu va exista unanimitate pentru aderarea României la Schengen, acest proces rămâne singura șansă pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că reglementarea UE privind organismele modificate genetic (OMG) nu se aplică celor obținute in vitro cu ajutorul unor tehnici de producere a mutațiilor deja utilizate tradițional pentru diverse aplicații in vivo, care s-au dovedit de multă vreme sigure, transmite AFP.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins ca inadmisibilă o acțiune introdusă de WhatsApp împotriva unei decizii a Comisiei UE pentru Protecția Datelor.
Instanța supremă a Uniunii Europene a respins o plângere depusă de orașele Bruxelles, Madrid și Paris împotriva Comisiei Europene, în care o acuză că stabilește limite prea ridicate ale emisiilor în cazul oxidului de azot, transmite Reuters.
Germania a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru depășirea limitelor stabilite de UE pentru gaze toxice, respectiv dioxid de azot, în mai multe locuri din țară, timp de mai mulți ani. Comisia cere acum Germaniei să interzică dieselurile vechi.
Fără penali în funcții publice, reformarea instituției Curții Constituționale, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților se numără printre obiectivele noilor guvernanți.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis miercuri că statele pot refuza prelungirea concediului parental pentru tați, deși îl acordă mamelor, transmite dpa.
Comisia Europeană a contestat în instanță hotărârea Tribunalului CJUE prin care sunt anulate taxe retroactive record de 13 miliarde de euro împotriva Apple în Irlanda, a anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei, Margrethe Vestager.
Curtea Europeană de Justiție va decide pe 19 decembrie dacă Airbnb este o companie care oferă un serviciu online sau o companie imobiliară, pe fondul nemulțumirilor exprimate de industria hotelieră și de unele primării, relatează Reuters.
Premierul Viorica Dăncilă a comentat, duminică, acțiunea pe care Liviu Dragnea vrea să o inițieze împotriva ei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, spunând că, la șapte bărbați care sunt împotriva ei, al optulea ”parcă nici nu mai contează”. Dăncilă spune că nu îi este teamă de această acțiune, că are toate documentele doveditoare și îi este teamă doar de Dumnezeu.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la noul regim disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, solicitând Curții aplicarea unei proceduri accelerate.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) deschide calea rambursării creditelor indexate în franci elvețieni la cursul de la data contractării de către consumatorii polonezi. Însă Curtea din Luxemburg sugerează că aceste contracte nu vor putea fi păstrate în funcție, mai ales cu dobânzile mai mici aferente francilor elvețieni, și vor trebui închise. Problema pentru consumatori este că ar putea avea nevoie de bani cash mulți pentru a da deprecierea zlotului înapoi.
Au trecut mai bine de 10 ani de la momentul de apogeu al creditelor în franci elvețieni în Europa Centrală și de Est și litigiile încă nu s-au terminat. Polonia așteaptă astăzi decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene ce ar putea duce la conversia împrumuturilor în valută la cursul de la data acordării, cu circa jumătate mai mic față de nivelul curent.
Comisia Europeană a lansat 31 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de membră a Uniunii Europene în 2018, cu două proceduri mai mult comparativ cu anul anterior. Tot în 2018, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a UE din cauza neîndeplinirii obligațiilor privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, cerând obligarea guvernului la plata unor penalități zilnice de aproape 21.800 de euro.
Ministerul Finanțelor a propus Guvernului să modifice Codul Fiscal astfel încât TVA din contractele de leasing să fie colectată integral la momentul punerii bunului la dispoziția utilizatorului și nu așa cum se practică la momentul acest în România, la fiecare tranșă în parte, dezvăluie un document analizat de Profit.ro. Măsura pune în aplicare o decizie a Curții de Justiție a UE (CJUE) și poate însemna pentru cumpărător un avans majorat cu valoarea TVA, avans total estimat la 1/3 din valoarea totală a bunului, față de 20% cât se practică în general. Avansul va crește astfel cu circa 50% față de cât este acum.
O reală problemă pentru mediul de afaceri recent remediată în Codul fiscal o reprezintă posibilitatea de a recupera TVA de la buget pentru creanțe neîncasate. Semnalam în vara anului trecut faptul că astfel de situații - în care companiile ajung să suporte TVA în contul debitorilor – sunt neechitabile, implicând costuri însemnate. Tot atunci arătam că este nevoie ca legislația românească să prevadă o modalitate de recuperare în acord cu decizia Curții Europene de Justiție exprimată într-un caz similar.
UE trebuie să își intensifice lupta împotriva fraudei, iar Comisia Europeană trebuie să reconsidere rolul și responsabilitățile Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul său, deoarece sistemul actual de investigare a fraudelor prezintă deficiențe inerente, conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene.
Achitarea a fost pronunțată inițial în iulie de un complet din care făcea parte și judecătorul Constantin Udrea, cunoscut prin luările sale de poziție publice împotriva protocoalelor de cooperare dintre SRI și Parchet, inclusiv la TVR. Pentru judecarea contestației în anulare, recent respinsă de Curtea Militară de Apel București, judecătorul Udrea a făcut declarație de abținere și nu a făcut parte din completul de judecată.
Polonia trebuie să suspende imediat implementarea noii legi prin care unii judecători ai Curții Supreme sunt nevoiți să se retragă mai devreme din funcții și să îi reinstaleze pe cei care au plecat deja, a anunțat Curtea Europeană de Justiție, scrie Reuters.
Comisia Europeană a sesizat, luni, Curtea de Justiție a UE cu o acțiune împotriva Poloniei în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de stat membru din cauza încălcărilor principiului independenței judiciare generate de noua lege poloneză privind Curtea Supremă, solicitând Curții să dispună măsuri provizorii până la pronunțarea unei hotărâri în cauză.
În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.